Cine sunt autorii orientărilor pro-avort ale OMS asumate de Parlamentul European și cine le finanțează

de Carmelo Lopez-Arias

Parlamentul European, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, OMS, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului… toate se citează reciproc ca referințe, dar rapoartele lor sunt întotdeauna finanțate de aceiași, cum ne arată investigațiile Centrului European pentru Drept și Justiție al lui Grégor Puppinck.

Globalismul se identifică prin susținerea avortului, iar instituțiile sale internaționale demonstrează continuu că se sincronizează în acest sens.

Vinerea aceasta, Joe Biden  a semnat un ordin executiv pentru a facilita accesul la avort pentru mamele cărora le este dificil acum să-l pună în fapt, ca urmare a revocării deciziei Roe vs. Wade de către Curtea Supremă a SUA, revocare ce a declanșat legislații de protecție a copiilor nenăscuți în statele americane pro-viață.

Cu o zi mai devreme, joi, Parlamentul European adoptase o rezoluție prin care cere includerea avortului în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, adăugând că „orice persoană are dreptul la un avort sigur și legal”. Rezoluția a obținut 324 de voturi pentru, 155 împotrivă și 38 de abțineri și solicită Uniunii „să exercite presiuni și să facă din recunoașterea acestui drept  o prioritate-cheie în negocierile din cadrul instituțiilor internaționale și în alte foruri multilaterale precum Consiliul Europei și să apere includerea sa în Declarația Universală a Drepturilor Omului”.

Originea acestei afirmații stă în presiunea instituțiilor europene asupra Curții Supreme a Statelor Unite pentru a nu revoca sentința Roe vs. Wade și, de fapt, include printre cererile sale ca respectiva țară „să aprobe o lege care să protejeze avortul la nivel federal”, așa cum au promis Joe Biden și Nancy Pelosi că vor încerca.

Textul critică ceea ce consideră a fi limitări ale avortului în Polonia, Ungaria, Malta, Slovacia, Croația și Italia (unde „acest drept se erodează”, spun ei) și consideră că este esențial ca Uniunea Europeană și statele sale membre să continue „progresele în garantarea accesului la avort în conformitate cu recomandările Organizației  Mondiale a Sănătății”.

Câteva recomandări sub forma Ghidurilor privind avortul pe care OMS le-a lansat pe 8 martie și care includ avortul gratuit până în momentul nașterii și refuzul obiecției de conștiință față de personalul sanitar.

Armonia organizațiilor mondiale este neechivocă. Dacă cineva a pus în lumină această armonie, acela este  Grégor Puppinck, profesor universitar și director al  Centrului European pentru Drept și Justiție  [ECLJ, Centrul European pentru Drept și Justiție], care, la sfârșitul lunii mai, la congresul politic de la Budapesta, Network for Values, a subliniat „corupția” economică și intelectuală a establishment -ului globalist care gravitează în jurul drepturilor omului.

[Alte anchete Puppink: 22% dintre judecătorii CEDO au legături cu ONG-uri legate de Soros și Soros și alte fundații finanțează opiniile experților ONU prezentate ca independenți.]

(Grégor Puppinck, în timpul discursului său la Budapesta în luna mai.)

În acest sens, Puppinck tocmai a publicat o analiză a ghidurilor pro-avort ale OMS, care detaliază cine este responsabil pentru acestea. A fost publicat de revista catolică franceză  La Nef  (iulie-august 2022) și o reproducem mai jos:

Organizația Mondială a Sănătății, în slujba avortului 

În martie 2022, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat noi „ghiduri” privind avortul. Departe de a adera la misiunea sa de asistență și consiliere a profesioniștilor din domeniul sănătății, documentul promovează o liberalizare completă și fără precedent a avortului. Se recomandă, printre altele, legalizarea avortului gratuit și necondiționat până la sfârșitul sarcinii, restrângerea libertății de conștiință a profesioniștilor din domeniul sănătății, precum și neinformarea părinților atunci când se efectuează un avort fiicei lor minore.

Acest document nu are valoare juridică obligatorie: nu a fost adoptat de state sau de Secretariatul OMS, ci de un grup de lucru. Se bucură, totuși, de o mare autoritate politică și medicală și va servi drept referință în întreaga lume.

Avort legal, avort sigur?

Aceste linii directoare se bazează pe afirmația că liberalizarea avortului protejează sănătatea și viața a milioane de femei care fac avorturi ilegale și, prin urmare, periculoase în fiecare an. Orice limitare a accesului la avort ar fi în acest caz o „barieră” care ar pune în pericol „persoana însărcinată” care dorește să avorteze.

O astfel de afirmație este greșită din multe motive. Pe de o parte, se bazează pe ideea că avortul este fatal și imposibil de prevenit, ceea ce contrazice experiența multor țări. În plus, prevenirea avortului este un angajament al statelor în fața dreptului internațional.

De asemenea, se bazează pe ideea că mortalitatea maternă este mai mare în țările care restricționează accesul la avort, ceea ce este la fel de fals, deoarece, la un nivel echivalent de dezvoltare, mortalitatea maternă este mai scăzută în țările care limitează puternic avortul. Este cazul, de exemplu, în Malta și Italia, unde rata mortalității materne este de 3, respectiv 4 la 100.000, în timp ce în Franța este de 9 la 100.000, iar în Statele Unite este de 22 la 100.000.

Apoi, se bazează pe ideea că avortul este o intervenție medicală sigură, ceea ce presupune ignorarea consecințelor psihologice, afective și sociale ale avortului atât pentru femeie, cât și pentru familia ei.

(Când vorbim despre „avort în condiții de siguranță”, uităm de procentul foarte mare de mame care suferă de sindromul post-avort și de consecințele pe care acesta le are asupra sănătății lor mintale)

În cele din urmă, aceste „orientări” se bazează pe minciuna conform căreia copilul conceput nu ar fi altceva decât un „țesut de sarcină”, care poate fi aruncat ca „material biologic”, în condițiile în care știința, religiile și legislațiile multor țări recunosc copilului starea de a fi om dinainte de naștere.

Traseul banilor

Pentru a explica această poziție extremă a OMS, este suficient să luăm în considerare cine sunt autorii și sponsorii „ghidurilor”, precum și orientarea istorică a OMS în ceea ce privește avortul.

Autorii

Pentru a dezvolta aceste „orientări”, OMS a consultat 121 de experți din afara organizației. Ei bine, 81 dintre acei „experți” [adică 67%] sunt implicați în avort, unii cu titlu profesional.

De exemplu, 11 dintre acești experți au primit 1,8 milioane de dolari de-a lungul carierei de la Society of Family Planning & SFP Researcher Fund, iar 12 au lucrat pentru IPAS [Partenerii pentru Justiție Reproductivă], 7 pentru Population Council și 4 pentru Centrul pentru Drepturile reproductive, printre altele. Aceste organizații sunt principalele lobby-uri pro-avort.

Fundațiile

Departamentul OMS în care au fost întocmite aceste „orientări” (Programul de Reproducere Umană) este finanțat exclusiv din contribuții voluntare (provin în principal din unele țări anglo-saxone cunoscute pentru angajamentul lor istoric față de controlul populației, dar și din Franța) și de la fundații private.

Dintre acestea, se remarcă fundația investitorului Warren Buffett: acesta a dat 55 de milioane de dolari Programului de Reproducere Umană în 2020, adică cea mai mare parte din bugetul său. Warren Buffett este un susținător al avortului și al controlului populației, la fel ca și prietenul său Bill Gates, care finanțează, într-o și mai mare măsură, OMS.

Instituția

Programul de Reproducere Umană este o entitate înființată în 1972, în comun, de OMS, Banca Mondială, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Este specializată în probleme de „sănătate a reproducerii” și face parte din politica globală a Națiunilor Unite privind controlul populației .

În direcționarea Programului de Reproducere Umană, principalele state donatoare, precum și organismele Națiunilor Unite, au asigurat un rol proeminent. Cu o particularitate: International Planned Parenthood Federation (IPPF – Federația Internațională de Planificare Familială – principala rețea de clinici avortive) este membru permanent al consiliului său de administrație. Nu este surprinzător că cele mai multe cadre din Programul de Reproducere Umană sunt alese în general dintre cei din lobby -ul pentru avort și controlul populației.

* * *

Din toate motivele de mai sus, aceste „orientări” exprimate în ”ghiduri” constituie un nou exemplu de corupție a organismelor internaționale, așa cum expusese deja Monseniorul Michel Schooyans (1930-2022), care a murit la 3 mai, în cartea sa The Hidden Face of the ONU. Teolog belgian specializat în problemele etice ale relațiilor internaționale (a fost consultant al Consiliului Pontifical pentru Familie), merită un omagiu pentru aceasta.

Traducere de la  https://www.religionenlibertad.com/vida_familia/122923464/quien-hace-paga-directrices-proabortistas-oms-parlamento-europeo.html

 


Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s