Lupta britanicilor cu singurătatea

de Casey Chalk

 „Singurătatea și sentimentul de a fi nedorit reprezintă cea mai teribilă sărăcie” a spus Maica Tereza. Am putea fi înclinați să credem că micuța călugăriță catolică din Albania a avut în minte sărăcia și moartea din Calcutta, deși aceeași femeie a tras multe “rafale” în Occident pentru sărăcirea lui spirituală. De exemplu, un astfel de citat – „Tot o formă de sărăcie este să decizi că un copil trebuie să moară, pentru ca tu să poți trăi cum îți dorești” – este un motto preferat al mișcării pro-viață din America. Recent am meditat la ironica intersectare a bunăstării materiale occidentale cu sărăcia spirituală, cu ocazia unei vizite într-unul dintre cele mai bogate orașe ale lumii – Londra. Singurătatea londonezilor – și mai general a britanicilor – ar trebui să servească drept avertisment pentru americanii de peste baltă. Continuă lectura „Lupta britanicilor cu singurătatea”

Surparea familiei, pierderea libertății

Pe scara durităţii materialelor există două minerale care se află la maximă distanţă unul faţă de celălalt – diamantul și grafitul – deși, în compoziția chimică a ambelor, există un singur și același element: carbonul. În timp ce cu diamantul poți tăia sticla, grafitul este aşa de moale, încât lasă urme pe hârtie şi clivează, adică se desface în plăci sau lame cu suprafeţe plane. Continuă lectura „Surparea familiei, pierderea libertății”

Dragoste și toleranță; între bine și rău (II)

Faptul că toți suntem supuși greșelii și că oricare dintre noi poate cădea pradă unui viciu nu e un motiv să ne facă să spunem că ceea ce e rău, ar fi de fapt bine sau să negăm că ceea ce e greșit e greșit; și nici să afirmăm că viciul e, de fapt, ceva firesc, ba chiar frumos. Continuă lectura „Dragoste și toleranță; între bine și rău (II)”

Iertarea

de C.S. Lewis

Am spus într-un capitol precedent că cea mai nepopulară dintre virtuţile crestine este castitatea. Dar nu sînt foarte sigur că aveam dreptate. Cred că există una şi mai puţin populară. Este formulată în regula creştină „iubește-ţi aproapele ca pe tine însuţi“. Întrucît în morala creştină „aproapele“ cuprinde şi „dușmanul“, ajungem astfel la acea teribilă datorie de a-i ierta pe dușmanii noștri. Continuă lectura „Iertarea”

Fermecătoarea “viață fără copii, viață fără de griji” ignoră realitatea celor mai multe femei fără copii

de Melanie Notkin

În urmă cu 25 de ani, am decis să mă mărit cu acel bărbat pe care l-aș iubi. Aveam 23 de ani când mi-am părăsit viața din Montreal și m-am mutat la New York pentru el. Mai rămânea doar să-l și întâlnesc pe acest bărbat. În timp ce conduceam pe I-87 către noua mea casă, eram sigură că mă îndreptăm către locul unde aveam să mă îndrăgostesc, să mă căsătoresc și unde aveam să devin mamă. La primul meu interviu în New York chiar am întrebat despre beneficiile acordate mamelor. În fond, urma să am două fete gemene. Continuă lectura „Fermecătoarea “viață fără copii, viață fără de griji” ignoră realitatea celor mai multe femei fără copii”

Cum creează sinuciderea asistată o cascadă a morții după legalizarea ei

de Georgi Boorman

Potrivit ultimelor știri, cultura morții, adesea înțeleasă ca limitându-se la problema avorturilor, pare să se fi extins și la nou-născuți (autorul face aluzie la legislația recent adoptată în două state americane, legislație ce permite așa numitul “avort post-natal” – n.n.). Infanticidul prin neglijență nu numai că se discută, ci e deja practicat în state care nu asigură protecția copiilor avortați, născuți vii. Cu toate acestea, infanticidul nu este decât o falangă în gura unui monstru pe care îl vedem ieșind din tenebre, al cărui cap este avortul. Continuă lectura „Cum creează sinuciderea asistată o cascadă a morții după legalizarea ei”