Paul Curcă

Pentru a cunoaște ceea ce se întâmplă în jurul lor oamenii au avut la îndemână mai multe mijloace. După ce a trecut perioada de vorbire față către față, întinsă pe multe mii de ani, a apărut scrisul. Prima parte a istoriei umanității a fost una aurorală, despre care nu știm foarte multe, pentru că neexistând scrisul, nici nu ne-au parvenit prea multe despre ce vorbeau, gândeau,  simțeau și cum se închinau acei oameni. Primele scrieri probabil au reluat ceea ce înainte era doar spus, o învățătură orală transmisă de la o generație la alta, dar probabil că ceva din înțelepciunea acelor primi oameni s-a pierdut. 

Continuă lectura „Vom râde până vom muri” →

de Jeremy Carl

Cel mai recent simbol religios al Regimului va cădea în cele din urmă. Steagul este un simbol fundamental politic. Progresiștii radicali înțeleg acest lucru. Din acest motiv insistă ei pentru omniprezența drapelelor cu semnificație ideologică radicală.

Continuă lectura „Dați jos acest steag!” →

de Michael McCarthy

O, nesiguranța tinereții! „Voi fi popular?” „Oare pot să joc baschet la fel ca ceilalți băieți?” „Mă vor lăsa ceilalți să petrec cu ei?” „Or să mă placă băieții?” „Or să mă placă fetele?” „Sunt la fel de puternic/inteligent/arătos/amuzant ca și copiii cool?”

Majoritatea copiilor și adolescenților trebuie să ducă aceste îndoieli despre ei înșiși. Sunt o parte normală a creșterii. Această agonie emoțională a maturizării a fost descrisă încă din 1774 în romanul lui Johann Wolfgang von Goethe, Suferințele tânărului Werther. În acest roman, durerea tânărului Werther pentru dragostea neîmpărtășită devine în cele din urmă atât de insuportabilă, încât își părăsește orașul natal. În continuare, este foarte stânjenit când întâlnește o adunare de aristocrați. Îi cer să plece deoarece nu este nobil. Respins de o fată și acum respins de aristocrați — ce agonie rafinată! Ce are de făcut un băiat?

Continuă lectura „Cum acționează propaganda. Un model de recrutare” →