Categorie: Articole

Recomandările Colegiului American al Medicilor Pediatri în privința gestionării chestiunii “genului” la copii

Colegiul American al Medicilor Pediatri (asociație profesională din SUA) îndeamnă educatorii și legiuitorii să respingă toate măsurile care îi forțează pe copii să accepte ca firească o viață care implică perpetua transformare, prin mijloace chimice și chirurgicale, într-o persoană de sex opus. Continuă lectura „Recomandările Colegiului American al Medicilor Pediatri în privința gestionării chestiunii “genului” la copii” →

Cele trei părți ale moralei

C.S. Lewis

Se zice că un copil a fost întrebat cum crede el că este Dumnezeu. A răspuns că, atît cît îşi putea el închipui, Dumnezeu este „genul acela de persoană care îţi dă tot timpul tîrcoale ca să vadă dacă te bucuri de ceva pentru a încerca să pună capăt bucuriei tale“. Mă tem că o idee similară apare în minţile multor oameni cînd aud cuvîntul morală: ceva care-şi bagă nasul unde nu trebuie, ceva care nu te lasă să te simți bine. În realitate, regulile morale sînt instrucţiuni pentru a face să funcţioneze maşina omenească. Fiecare regulă morală este menită prevenirii unei defecţiuni, unei forţări sau unei fricţiuni a pieselor acestei maşini. Iată motivul pentru care la prima vedere aceste reguli par să contrazică tot timpul înclinările noastre naturale. Cînd eşti instruit cum să foloseşti o maşină, instructorul îţi spune mereu: „Nu, să nu faci aşa“, pentru că, de bună seamă, tot felul de lucruri care ți se par normale și potrivite pentru a lucra cu mașina nu ajută de fapt la funcționarea ei. Continuă lectura „Cele trei părți ale moralei” →

Mădulare unii altora

de C.S. Lewis

Nici un creştin şi, de altminteri, nici un istoric n-ar accepta dictonul potrivit căruia religia este „ceea ce face omul cu propria solitudine“. Cred că unul dintre fraţii Wesley spunea că religia solitară nu e de găsit în Noul Testament. Ni se interzice să tratăm neglijent adunarea noastră laolaltă. Creştinismul este deja instituţional din primele lui documente. Biserica este Mireasa lui Hristos. Suntem mădulare unii altora. Continuă lectura „Mădulare unii altora” →

De ce sunt importante cărțile?

de Martin Cothran

În anul 1929, autoarea de cărți de copii Anne Parrish era în vizită la Paris. Și-a lăsat soțul într-o cafenea, iar ea s-a dus să se uite printr-unul din multele anticariate ale orașului. Acolo a găsit o copie a cărții lui Helen Wood „Jack Frost and other stories”, una dintre cărțile sale favorite din copilărie. S-a întors la cafenea, s-a așezat și i-a arătat soțului ei ce a găsit. El a deschis cartea, a răsfoit câteva pagini și s-a oprit. I-a înapoiat cartea, deschisă la pagina de început. Pe carte, o mână de copil scrisese „Anne Parrish 209 North Weber Street, Colorado Springs, Colorado.” Continuă lectura „De ce sunt importante cărțile?” →

Lumea noastră cea nouă, fără de rude și neamuri

de Scott Beauchamp, 16 august 2019

Cuvântul japonez kodokushi s-ar putea traduce aproximativ ca „moartea în singurătate”. Probabil că e un termen cam prea poetic pentru ceea ce vrea să descrie, căci evocă, fără îndoială, romantica imagine a călărețului singuratic care se îndepărtează, stoic, pierzându-se în uitare. Un cowboy existențial aplecat în șa, pornit spre orizontul în amurg, întruchipând întreaga energie a eroului hoinar, pe care lumea noastră contemporană pune atât de mare preț. Apoteoza libertății din societatea occidentală actuală fiind o atomizare completă a sinelui, o desfacere a tuturor legăturilor care ne țin în frâu, kodokushi sună aproape ca un ideal spre care să aspiri. Continuă lectura „Lumea noastră cea nouă, fără de rude și neamuri” →

“Aurul” preoților și slăvirea Lui

Unele dintre cele mai de succes clișee anti-Biserică sunt cele care asociază lăcașele de cult și straiele preoțești cu opulența și, mai ales, cu aurul:

“Ia uite popii, cum le place să umble numai în straie scumpe, numai în fir de aur!”

“Ia uite ce turle acoperite cu aur pun pe bisericile lor!” Continuă lectura „“Aurul” preoților și slăvirea Lui” →

Ce ne-ar spune Dostoievski despre smartphone?

de Patience Griswold

“Nu știu cum să-mi fac prieteni fără telefon”, mi-a spus vara trecută un adolescent, atunci când am încercat să interzic ecranele la un seminar. M-a surprins argumentul său, dar l-am întâlnit apoi, adeseori, la tineri care se plâng că nu au un smartphone sau că nu sunt lăsați să-l folosească la școală. Continuă lectura „Ce ne-ar spune Dostoievski despre smartphone?” →

Căsătoria și Gândirea Modernă (fragment)

G.K. Chesterton

Copiii ştiu exact ce înseamnă să te simţi, cu adevărat, acasă; şi cei mai fericiţi dintre ei păstrează ceva din acel sentiment pe măsură ce cresc. Dar nu vor putea păstra acel sentiment nici măcar pentru zece minute, dacă vor simți că Tati aşteaptă ca Tommy să împlinească 21 de ani ca să plece cu dactilografa în Trouville; sau că şoferul chiar aşteaptă cu o maşină la poartă, cu care doamna Brown ar putea să plece imediat ce domnişoara Brown „a scos capul în lume”. Continuă lectura „Căsătoria și Gândirea Modernă (fragment)” →