Ce fel de Iisus ne dorim?

Există două moduri de a-L vedea pe Iisus. Unul este cel al slavei omenești. El predică mulțimilor care-L ascultă, și oamenii văd că „nimeni nu a mai vorbit așa până acum”. Și le-a vorbit de multe ori astfel, în predica de pe munte și în alte locuri. Și noi vrem să facem senzație când le spunem ceva oamenilor, să rămână uimiți de puterea cuvântului nostru, să ne admire și să ne ofere locul de cinste. Le răspunde fariseilor care căutau să-L prindă în cuvânt, dându-le acele replici la care ei nu mai știau ce să spună.

Și noi vrem să fim asemenea Lui, fiind tari în toate polemicile cu cei care-L resping pe Hristos, pretinzând că vrem să-l apărăm pe El, nu să ne fălim în numele Lui și să-L folosim ca să putem să ieșim învingători din toate disputele. El a mai făcut vindecări minunate, pe care oamenii și știința nu le puteau explica, dar pe care, uimiți, le vedeau. Am vrea și noi să facem minuni, ca să ne impunem adevărul nostru în fața adevărului lor, al celor care caută să distrugă creștinismul. Să ne impunem într-un mod indubitabil în fața oricui ne respinge ideile sau caută să ne minimizeze știința de carte și părerile.

Continuă lectura „Ce fel de Iisus ne dorim?”

Ar trebui să ne îndepărteze de Biserică preoții păcătoși?

Spunea un gânditor că în trecut omenirea făcea răul, dar cinstea binele, în timp ce lumea modernă, călăuzită de cărturarii săi care laudă frumuseţea impulsurilor realiste, face răul şi cinsteşte tot răul. Ea seamănă cu tâlharul din povestirea lui Tolstoi – călugărul care-i primise spovedania exclamă uluit: „ceilalţi măcar se ruşinau de tâlhăriile lor, dar ce mă fac cu acesta, care se şi mândreşte cu ele!”

Creștinul secolelor trecute era poate asemeni unui pitic ce nu putea sări șacheta pe care singur și-o înălța – și e numit de omul modern ca fiind „ipocrit”.

Continuă lectura „Ar trebui să ne îndepărteze de Biserică preoții păcătoși?”

Iertarea

de C.S. Lewis

Am spus într-un capitol precedent că cea mai nepopulară dintre virtuţile crestine este castitatea. Dar nu sînt foarte sigur că aveam dreptate. Cred că există una şi mai puţin populară. Este formulată în regula creştină „iubește-ţi aproapele ca pe tine însuţi“. Întrucît în morala creştină „aproapele“ cuprinde şi „dușmanul“, ajungem astfel la acea teribilă datorie de a-i ierta pe dușmanii noștri. Continuă lectura „Iertarea”

Mădulare unii altora

de C.S. Lewis

Nici un creştin şi, de altminteri, nici un istoric n-ar accepta dictonul potrivit căruia religia este „ceea ce face omul cu propria solitudine“. Cred că unul dintre fraţii Wesley spunea că religia solitară nu e de găsit în Noul Testament. Ni se interzice să tratăm neglijent adunarea noastră laolaltă. Creştinismul este deja instituţional din primele lui documente. Biserica este Mireasa lui Hristos. Suntem mădulare unii altora. Continuă lectura „Mădulare unii altora”