de Annie Holmquist
Povestirile clasice reprezintă una dintre marile mele iubiri. Nu există o cale mai bună pentru o recompensă emoțională la îndemână sau pentru o lecție incisivă, decât o poveste impresionantă, care a supraviețuit de-a lungul istoriei.
O astfel de poveste o reprezintă „Darul magilor” de O. Henry, publicată prima oară pe 10 aprilie 1906. Continuă lectura „Este căsătoria la tinerețe mai potrivită decât credem?”
de Martin Cothran
Educatorilor moderni le place să vorbească despre „abilitățile de gândire critică”, dar nici măcar unul dintr-o sută nu știe să spună ce înțelege, mai exact, prin acest concept. De fiecare dată când țara noastră trece printr-o reformă a educației – ceea ce, începând din anii ’20, se întâmplă cam o dată la 25 de ani – establishmentul educațional aruncă pe piață un set de lozinci care sună întotdeauna bine, dar care în realitate nu înseamnă nimic. Continuă lectura „Păcăleala educațională a „dezvoltării gândirii critice””
Au apărut de ceva vreme unele publicații online care par a-și fi făcut un scop din compromiterea Bisericii prin publicarea de “anchete jurnalistice” asupra a diferite activități ale acesteia, anchete pe care le întâlnim, apoi, frecvent distribuite pe rețelele sociale. Până la urmă, nu e nimic nelegitim aici, cu singura condiție a bunei credințe și loialității față de adevăr în prezentarea informațiilor. Continuă lectura „Să fie, cu adevărat, lumină”
de Jennifer Breheny Wallace
Orice bunic îți va spune că familiile americane s-au schimbat dramatic față de vremurile în care „tații știau ce e cel mai bine”, mamele pregăteau cina fără să întrebe de preferințe și nimeni nu-i întreba pe copii unde să meargă în vacanțe. Dar pe măsură ce viața de familie modernă arată mai degrabă ca întâlnirile dintr-un consiliu municipal decât ca mini-monarhiile din trecut, părinții trebuie să fie conștienți de puterea tot mai mare pe care o capătă copiii. Continuă lectura „Copiii nu vor deveni ca noi dacă-i tratăm ca egali”
De la o vreme încoace, că este întâmplător sau nu, presa ne-a obișnuit să nu lase prea mult timp să treacă fără a mai arde pe rugul indignării televizate câte un preot: recent a ne-a anunțat, „șocant”, că un preot care e și profesor de religie ar fi bătut la oră un copil; mai demult, s-a arătat „stupefiată” că un altul s-ar fi “atins” necuviincios în fața elevilor. Ulterior, dacă am urmări cu atenție evoluția cazurilor și am săpa după informații, am descoperi că, de fapt, în cazul preotului „bătăuș” copilul a fost cel agresiv cu profesorul și colegii și a fost scos un pic mai forțat din clasă, dar nu a pățit nimic, iar în cel de-al doilea caz s-a dovedit că omul avea cancer și urma un tratament care dădea mâncărimi puternice de piele ca efect secundar. Dar acestea deja nu mai sunt știri de prime-time. Continuă lectura „De ce cad preoții?”
de Lenore Skenazy
Utah tocmai a devenit primul stat din America în care a fost votată o lege intitulată „Parenting în libertate”, numită astfel după mișcarea pe care am fondat-o. Această lege declară că părinții nu pot fi arestați pentru neglijență doar pentru că și-au lăsat copiii să se joace afară, să meargă la școală sau să aștepte puțin timp în mașină. Continuă lectura „De ce au devenit părinții paranoici în privința siguranței?”
de Cheryl Swope
Cel mai înalt scop al educației este ajutoarea miloasă și competentă a celorlați. Când copiii noștri se luptă cu lecțiile sau au încercări dificile precum o boală serioasă, începem să le acordăm o atenție extraordinară și depunem eforturi considerabile pentru a-i ajuta. Ne anulăm planurile făcute și cheltuim bani ca ei să ai aibă parte de tratamente și să fie văzuți de specialiști. Schimbăm diete, găsim curriculă specială și ne petrecem serile învățând cum să-i putem ajuta și mai mult. Încercăm să le oferim copiilor noștri totul. Dar în căutarea noastră de a le da ce e mai bun, nu uităm câteodată ceva care i-ar ajuta cel mai mult? Continuă lectura „Cea mai sigură cale prin care ne întărim copiii”
Depus cu surle și trâmbițe de unii parlamentari toamna trecută imediat după referendum și aflat în preajma votului în Senat, proiectul de lege privind parteneriatul civil pretinde în expunerea de motive că își propune să ofere protecție legală cuplurilor necăsătorite – adică celor care trăiesc în concubinaj. Continuă lectura „Parteneriat civil? Iubirea nu se votează, nu are nevoie de ștampilă – dar se poate împlini prin căsătorie”
de Rod Dreher
Mai mulți dintre voi mi-ați trimis articolul despre jocul Fortnite, apărut în Wall Street Journal despre cum a declanșat acest joc un „război imposibil de câștigat” între băieți și părinții lor. Trebuie să plătești ca să poți citi articolul din Wall Street Journal, dar eu am reușit să obțin o copie de la un amic care are abonament. Voi cita din el mai jos. Continuă lectura „Agonia dependenței de jocul Fortnite”
De o vreme încoace, virtutea supremă predicată pe toate canalele este toleranța, iar păcatul suprem, pentru care deja se dau legi cu amenzi și sancțiuni, este intoleranța. Ceea ce pare că nu-i rău, căci cine nu-și dorește pacea cu cel de alături? Continuă lectura „Ce înseamnă și ce nu mai înseamnă toleranța”
Alternativa de Bun-Simț 